Sunt artistically inzestrat

Ca doar n-o fi sfarsitul lumii. Si poate ca asta e problema.

Acum recunosti tipare, clasifici emotii si trairi, ajungand sa selectezi solutiile potrivite pentru orice situatie. Nimic nu e nou; nu e noua reactia tipei cand iti zice sa iei mana de pe ea, nu e noua senzatia de ameteala matinala, nu sunt noi migrenele apocaliptice.

Le recunosti, le clasifici, le impachetezi in propria-ti enciclopedie. 

Nimic nu e nou pentru ca adultii resping schimbarea, pentru ca distanta pana la limita zonei de confort trebuie mentinuta, pentru ca ai o relatie ciudata cu sapunul :)). Aveam alta idee dar n-am vrut sa imi alunece sapunul. Pfff.

Candva scriam. Rareori cu scop. Deseori condus de emotie.

Scriam pentru a ma debarasa de un nod, de o viitoare embolie. Reveneam asupra gandurilor cu o curiozitate copilareasca, comparand starile, incercand sa beneficiez de o analiza mai empirica. Sunt un adult obosit.

Ba acuma serios, am un cacat de trojan care se numeste Software Updater care tot ma freaca la cap sa updatez nu stiu cate programe. El al dracului de sacaitor. 

De ce nu poate fi si el un parazit tacut ?