Cred ca ai nevoie de o punga de plastic pe fata.
Nu vrei sa spui o punga de hartie?
Tu te-ai vazut in oglinda?
Proaspat trezit imi cercetez imprejurimile. Dormitul pe plaja mi-a repozitionat coloana incat doar pozitia erecta sa imi mai fie folositoare. Vreau la buda darrr... banii sunt in portofel, portofelul in pantaloni, pantalonii in cort...si eu pe afara in chiloti si cu o mana la ochi.
Observ...
cum taximetristul ma claxoneaza furios. Apas acceleratia, revenind curios cu privirea la oglinda retrovizioare. Nu a plecat de pe loc. Pe ce culoare am trecut? Soarele de dimineata strapunge cu greu geamul manjit de gainat si nisip de la mare, in timp ce eu o bag intr-a 3a.
Si intra...
un aer racoritor intr-o camera portocalie. E si mai portocalie de cand i-am lipsit peretii, cei faradeunghidrept, de tablourile mele pseudo-artistice. O planta in colt i-ar mai fura din identitatea minimalista. Ceva lipseste in camera asta, ceva pierdut de niscaiva timp.
De 30 de minute...
tot ma amagesc ca voi reusi sa deschid ochii. Cad dintr-un vis in altul si nu mai e mult pana cand bratele se vor deschide pentru a ma re-primi in comunitatea proletara nativa plantatiei.
Proaspat trezit imi cercetez imprejurimile, seara insa prefer sa nu o fac.
O zi de mai generica. O luni si mai. Jocul de cuvinte greu de tradus.
Cum weekend-ul trecut vazusem stele paralele si genunchi in floci la vama, ma asteptam sa retraiesc "boemitatea" si in acest weekend. Vremea era cam tot la ciclu iar dezordinea din casa aducea a valuri cu miresme exotice de alge. La insistentele lui Aghiuta (da, devil fan-boy), care mai nou are si un site, mi-am semnat pierzania sufletului plecand la cumparaturi prin urmatoarele:
Zara: Sa va explic cum sta treaba cu Zara. Pentru cine nu e la curent, Zara e cap de afis al grupului Inditex, care controleaza/detine Pull&Bear, Berska, Stradivarius, Massimo Dutti. Preturi aliniate la piata vestica, mult prea mari pentru Romania. Lipsa totala de inovatie. Haine anoste cu o linie mult prea familiara. Acelasi lucru l-am regasit si la Pull&Bear si Berska care mai veneau si cu o tenta adolescentin-cocalareasca a la Kenvelo.
H&M: Cat eram pe alte taramuri totdeauna mai slefuiam cate ceva din maldarul de imbracaminte care are pretentii la excentricitate urbana. Acum vad doar materiale ieftine, preturi deloc pe masura. Daca vreau sa port hartie creponata pe post de camasa sau pantaloni in culorile curcubeului, de acum stiu unde sa le gasesc. Nimic nici pe departe dragut dar magazin full cu oameni. The Rest: Am ajuns acasa cu o pereche de pantaloni clasici, o camasa clasica, o durere de cap si o pata pe haine de la KFC. Cat de frumoasa poate fi lunea asta ploioasa de mai!
Se intampla prea des in ultimul timp sa imi schimb parerea despre persoane. Cele extrem de dragute si simpatice isi descopera frustrarile fata de viata, cele antipatice incep sa se faca apreciate, cele neinteresante ma surprind iar cele interesante ma dezamagesc.
In incercarea de a compensa tot timpul pentru schimbarile astea astrologice (ca motorasul giroscopic dintr-un segway) ma vad nevoit sa functionez aiurea. Imi pierd din entuziasm si imi revars propriile mele frustrari asupra ecosistemului inconjurator.
E mare pacat.
Citisem ca iesind din propria zona de siguranta, in afara stresului aferent, esti foarte concentrat si eficient. Iar zona ta se largeste. Cum zona se largeste, experienta provenita din cunostinte se largeste. Superman-ul modern nu mai poarta colanti si mantie. Puterea lui provine din cunostinte (si nu ma refer la pile).
Introspectiva ia sfarsit, savarina se topeste, maimutoiul se lasa pozat si ea ma asteapta sa fumam.
Pe data de 6 decembrie 2010, m-am intors definitiv (pana la proba contrarie) in Romania, dupa o sedere de aproape 10 ani in strainatate. Nu am fost la capsuni, nu am lucrat pe santier si nu mi-am luat un bmw. Atipic.
In opinia marii adunari silvice, eu nu am ce cauta aici. Ca cetatean al lumii si purtator de limba si buletin macaronar, eu la aici nu trebuia sa ma rebransez. Cum ca aici-ul nu e de mine. Libertatea de exprimare este supraestimata, cum la fel este si interesul meu in a aduce motive beton pentru a-mi sustine alegerea. Dar publicitatea negativa nu exista. In ultimul timp dau interviuri. De ce vrei sa lucrezi in cadrul acestei companii? Care sunt situatii stresante pentru tine si cum le faci fata? Cum iti structurezi timpul pe care il ai la dispozitie? [si nelipsita] De ce ai ales sa te intorci in tara?
Felicitari, CV-ul dumneavoastra a fost selectat pentru urmatorul proces de recrutare. Putem stabili un interviu? ...
Ne reprofilam pe tricouri. Facem sex in gradini. Udam florile. Eu vorbesc, ea vorbeste. De obicei cam asta e dinamica. Si cam asta e singura premiza de la care pornesc dracii gata sa iti recableze sinapsele.
Pentru a intelege motivul trebuie sa va plimb prin excursii all-inclusive prin capul meu: intre mine, drama si realizarile ei aferente, exista o relatie de iubire-ura. Drama pe hartie suna bine, o da cu sentiment, cu complicatii, cu valoare. Apare prin boscheti, pe la televizor, prin opere teatrale. Se afiseaza cu elemente grafice, cu lacrimi sarate, cu imbracaminte rosie de seara. Dar drama e o pizda. Si nu doar o pizda simpla a la gaurica roz cu labii si cu parcare interna platita si nesupravegheata. Ci una la PMS, totdeauna. E de prosti sa cauti drama, e de barbati la ciclu care si-au tras manichiura dar nu sunt complet satisfacuti de nuanta rozului pe care l-au ales. Si desi noi barbatii am devenit curve insetate de atentie, totul a pornit de la ele.
Dar pierd linia logica. Drama nu ar exista daca nu am crea conditiile necesare. Asta fiind spus, am sa calc in picioare pe oricine va avea curajul sa isi bage coada in treburile mele, chiar si cu prezenta inoportuna sau ma va nelinisti cu complicatii superflue. De data asta fara drama.
Ha, ai ghicit, despre tine era vorba Despre viata ta, cat de mult iti place ciorba Cat iti place sa o arzi prin cluburi toata noaptea Doar cu o Cola in fatza pan' la 6 dimineata Stiu ca n-ai bani dar mai bine stai acasa Uita-te la mizerie, combina-te cu-o grasa Du-te-n Vitan si ia-ti-o Dacie preparata Pune-i nitro-oxid, tine pedala apasata Te superi ca ma iau de tine Bine, ma iau de noi.
Anumite nume au fost omise * Random Facts Titlurile au o melodie corespunzatoare pe care o ascultam totdeauna in perioada respectiva.
Aceasta este povestea lui Rodrigo Palmeiras, un nume cu care a ajuns sa fie identificat alter-egoul meu din Spania. Am plecat la Barcelona in 2 (eu si Claudio). Taica-meu ne-a lasat la aeroport cu un singur sfat: "Acum sunteti doi frati, orice cacat faceti acolo, responsabilitatea trebuie impartita" . Great.
Pe beton spaniol
Iesind de la gura de metrou increzatori, inarmati cu harti, dictionare si un dezvoltat simt al directiei, am realizat dupa juma' de ora ca inconjurasem de 3 ori destinatia.
Hostel nr 1 partea I
Block Party-helicopter
Primele zile au fost relativ monotone, intrerupte doar de niste ramen furisat la micul dejun si de brazilienii sforaitori din camera.
Kennedy era si el brazilian, insa nu se intelegea cu compatriotii sai.
Totul a inceput intr-o seara. Jucam biliard cu
Kennedy cand o tipa mult prea beata se apropie, intra in vorba cu noi si ne invita la masa.
Cum ocazia de a a socializa venise direct sa ne faca felatie, cum puteam refuza?In jumatate de ora eram in jur de 10 persoana la o masa multietnica, toti beti morti (multumita lui Fabien, barmanul francez care dadea de baut gratis).
Eu vorbeam cu un tip din Botswana (crescut in America, locuind in Ungaria) despre politica africana. Faceam in acelasi timp si pe proxy lingvistic pentru Claudio care facea "progrese" cu o finlandeza deloc impresionata.
Kennedy se bagase si el in discutie, iar un tip american se certa cu 3 irlandezi.
Iau o pauza pentru a-l descrie pe american: un tip la vreo 40 de ani, masiv, inalt si blond, al carui singur subiect de discutie era acela de a-si lauda patria. Apare ea.
O canadianca la vreo 20 de ani. Desi se asezase tacuta langa mine, nu imi dadusem seama de prezenza ei pana cand nu incepuse sa-l faca praf pe american din cateva replici. Incepusem atunci sa o privesc mai bine. Rebela, tatuata, intepatoare si futabila la maxim (really bad girl). Nu cunostea pe nimeni la masa dar reusise in cateva secunde sa atraga toata atentia asupra ei. Am iesit la o tigara pe scarile anti-incendiu cu ea. Tipul american a insistat sa ni se alature.
La un moment dat o tai la buda. De aici incepe filmul.
Cum ies sa ma spal pe maini, canadianca sare din nicaieri pe mine, sa ma sarute. Dupa cateva momente de nedumerire, mainile mele ii dau bikini jos, prin magie. Un scartait si il vedem pe american cum sta buimac la intrare de la toaleta. Ne intoarcem toti 3 tacuti pe scari in timp ce tipa se lipeste de mine.
Americanul: Can you feel the spiritual connection between us three? Eu: No. (don't go there) Ea: I don't know about a spiritual connection but I'm sure that there's a sexual one.
Timp in care americanul incepe sa mangaie piciorul tipei, situatia devenind absolut penibila. Dupa cateva aluzii bine plasate, se prinde si el ca e timpul sa plece. Ea, intelegand privirea mea (si erectia evidenta) imi spune cum ca nu vrea sa o fut pe scari. Asa ca ma duce in camera la ea, cu alte 3 tipe (???)
Dupa cateva zile avea deja vise mari, cum ca ar fi dorit sa se mute cu mine in apartament la Barçelona. Asa ca i-am promis ca o voi suna cand ma mut si i-am aratat drumul spre camera mea (8 persoane, dintre care un destept care se trezeste sa aprinda lumina in semn de protest; so much for inhibition). In perioada aia eu si Claudio eram putin disperati, mergeam sa vedem apartamente fara a reusi sa punem cum trebuie mana pe unul.
Hostel nr 2
Nu ne mai puteam permite sa locuim la primul hostel, si cum salariile din Italia nu ajunsesera inca, ne-am cazat la ceva mai economic (18 paturi intr-o camera). Nu am rezistat mai mult de o noapte, insa ce-i drept acolo reusisem sa luam legatura cu cel ce urma sa devina "traficantul" nostru de incredere. Eram o epava in perioada aia, plecasem singur sa caut apartamente, nebarbierit, transpirat si nedormit, in timp ce "fratele" meu fuma iarba la greu. De cand ajunsesem in Spania, mancam numai fast-food.
Hostel nr 1 partea II Ne-am mutat inapoi si am inceput sa ne bucuram indeplin de facilitatile hostelului (piscina, jacuzzi, sauna). Aici a si fost prima data cand am fost atat de high inca nu mai reuseam sa fac chestii elementare. Stiind ca sunt high, m-am oprit in lounge room, sa stau putin la pc, sa ma calmez.
Cum toate computerele erau ocupate, si pe atunci nu aveam inca laptopul, am inceput sa astept. Dupa jumatate de ora, si dupa nenumarate trip-uri, observ cum un tip se ridica de la un pc.
Ma indrept in directia aia. Tipul ma roaga sa ii las pc-ul pt ca downloadeaza ceva insa cel de langa el e liber. Pc-ul cu pricina fusese liber de jumatate de ora, doar ca eram atat de varza incat nu reusisem sa imi dau seama. *Am inceput sa nu imi mai rod unghiile.
Hostel nr 3 partea I
Missy Higgins - Forgive me (Terry version)
Urma sa ramanem aici pana ne mutam in apartament. *In Barçelona se pot intalni scari rulante si in exterior si nu numai in zone de top
ci chiar in cele asemanatoare Colentinei. Ne-am "imprietenit" cu receptionistele si am fumat toti impreuna ca o mare familie disfunctionala. Daniela era prima tipa spaniola care ma facea sa imi pierd busola. Cand aparea ea incepeam sa ma izbesc in mod aleatoriu de piese de mobilier. Il numeam "the Daniela effect". A fost extraordinara. Din toate punctele de vedere. *Prima tigara facuta de mine la "steag" Cum stateam noi cu un prieten de-al nostru receptionist, "C" si cu o tipa australianca la un fum
si la o bere, uite ca apare Josh,
un australian jumatate aborigen, jumatate canadian (???) care isi face simtita prezenta fiind tacut, varsand berea noastra si dand pe jos toata Maria...
Dar seara aceea a fost oricum minunata multumita lui Terri, care ne-a cantat la Ukulele.
O voce superba. *In mod normal nu vezi multe tipe spaniole pe strazi, mai putin tipe dragute, cu o singura exceptie: sambata seara. Sambata seara se imbraca toate mai ceva decat curvele noastre autohtone.
Halloween la Hostel
Mistabishi - Printer Jam
Un cazan de Sangria la dispozitie, machiaj inspaimantator (au si pus o poza cu mine) si
australieni care "cantau" la Didgeridoo. Ne-am ametit cu putina Sangria si am luat-o inspre casa lui "C", pentru a continua petrecerea acolo. Jesus Christ. Iarba era de la un tip din Cile, avea aroma de trandafir. Mi-am promis ca nu voi mai incerca nimic altceva in viata mea. Papilele mele gustative isi vor aminti totdeauna de ea. *In Spania e legal sa ai 2-3 plante de Maria in casa. Cum eram noi foarte "voiosi", am ajuns la un fel de rave psihedelic underground cu tema semi-religioasa, intrare secreta, gatekeepers si blacklights peste tot. Pierdusem orice fel de notiune a timpului multumita decorului. *Un alt receptionist brazilian e de parere ca romana este o limba geniala, desi jobul lui ii permite sa cunoasca o multime de limbi. (cred ca bause prea mult)
Camera in apartament
Mumm-ra She's got you high
Sagrada Familia era tocmai langa noi, zona era perfecta, colegii de apartament (o norvegianca care ne-a invitat la nunta ei si un brazilian care nu a auzit de ABBA).
Cum am intrat in vorba cu ei, ne-a fost pusa o intrebare: "Are you guys together?" "WHAT??? NO, no, no, no, no..." Ne marcase atat de mult episodul incat dadusem jos din camera niste postere care ni se pareau prea roz, doar pentru a nu crea suspiciuni. *Din 2 pana pe 29 noiembrie m-am bronzat pe balcon. Incepusam sa cautam un job de ceva timp, eu lasand tot timpul Cv-uri la toate hostel-urile posibile si Claudio, nu (???) La un moment dat am cumparat un hamster "Robonski el Primero". Se lasase cu petrecere, cu casuta din cutii de pantofi, cu scarita artizanala si cu multa mancare pt primirea lui Robonski in sanul familiei. Dupa 2 saptamani, o patura roasa, un hamster deloc istet si o usa uitata deschisa, Robonski se arunca de la etajul 5. Nu lasase nici macar un bilet de adio. Am plecat de la apartament doar dupa o luna, incalcand orice fel de intelegere scrisa sau orala facuta cu proprietarii. Dupa ce facusem cateva calcule, economiseam fabuloasa suma de 25 de euro daca plecam. *In tot timpul in care am stat in apartament, am furat net de la vecini. Vesnici multumiri lui Danylo, personaj a carui conexiune ne-a ajutat in momente dificile.
Hostel 1 partea III (ala cu piscina si sauna) Kings of Leon - 17
Am stat putin aici, dar am fost tratati regeste. Cum deja stiam pe toata lumea, mancam gratis, beam gratis, fumam cu discretie. La un moment dat alcatuisem un mic grup de prieteni cu care facusem un warm up inainte de a iesi in oras. Cum eram deja toti wasted, am stat 5 minute in lift pe loc, fara sa ne dam seama, fara ca cineva sa se gandeasca macar sa apese vreun buton. Constatasem in felul acesta cum ca iarba era buna. *Apar in video oficial de la Liberty Parade 2009 Intorsi din oras, am adormit. In camera noastra erau, pe langa alte persoane, si 3 tipe americane. In toiul noptii aud un sunet infundat si o tipa care incepe sa urle si sa planga. Cazuse din pat desteapta (de la un metru inaltime) si chestia asta alarmase pe toata lumea. S-au aprins luminile, prietenele ei s-au dus sa o ajute, au dus-o in baie, tot timpul in care ea continua sa tipe si sa planga. In dimineata urmatoare vorbeam despre chestia asta cu Claudio. Bizontul nu auzise nici pe draq nimic, desi balena esuase exact langa patul lui. M-am uitat si la filmul Weekend cu Mama (productie romaneasca) in timp ce eram acolo si pot sa zic cu mana pe inima ca nu am mai auzit sau folosit niciodata atat de mult cuvantul TRIP (dar a fost nevoie sa o fac).
Hostel 3 partea II (si ultima)
Kings Of Leon - Sex On Fire
In hostel-uri se vorbeste doar despre limbi, eterna conversatie. Un tip incepuse sa vorbeasca despre fizica nucleara, asa ca am ciulit bine urechile. Se pare totusi ca se chinuia sa ii explice unui tipe cum se zice "fizica nucleara" in limba sa (pizda ma-mii lor de francezi). Ah da, si de cultivat iarba. Metode si proceduri. Spaniolii au ajuns sa intre la suspiciuni, cum de vorbesc eu engleza asa de bine. Si desigur, am dat peste niste romani care lucrau la hostel. Nici ei nu au crezut ca sunt roman. Partea buna este ca mi se daduse sansa sa lucrez pt hostel, in schimbul la nopti gratis. Partea proasta este ca trebuia sa ma trezesc la 10, ceea ce se dovedea a fi extraordinar de greu vazand orele la care adormeam. Dar ce nu fac eu pentru cativa euro pusi la pusculita. *Que haçhes tijo?
Devenise din ce in ce mai greu sa imi fac treaba, din cauza nenumaratelor petreceri de seara,
printre care una cu prietenele lui Daniela si un "tun" de 15 cm (maria, si nu, nu glumesc). *Eu: Here, take some pasta. Daniela: I don't wanna take advantage of you... Eu: I do.. hahahah Venise sa stea la hostel un jurnalist englez, Ash (si cand zic jurnalist zic un tip care se dadea drept jurnalist doar pt a dormi gratis, in schimbul unui articol). Nu pot sa nu admir modul englezesc de a trai. Oricum, era perioada de pokereala si alte jocuri stupide. Reusisem sa strangem la o singura masa persoane din urmatoarele tari: tara cangurilor, cea care a gazduit ultima editie a jocurilor olimpice, tara primei editii a jocurilor olimpice. tara morilor de vant, tara in care se afla Big Ben, tara in care se fabrica BMW, tara care gazduieste Mona Lisa, tara pasiunii, tara unde totul e posibil (a noastra), tara steagului instelat si Belgia (pizda ma-sii). Tipa din Olanda incepuse sa povesteasca cum prostitutia fusese legalizata in Amsterdam (oau, serios?) si cum poti sa te duci la o curva sa o futi sau daca vrei sa ii dai palme. La care Ash: She's gonna get it anyway. *Toma castana e o expresie spaniola pt a zice: Pac (ceva gen: Ia de aici) Iesisem tot in seara aceea in oras. Se luase toata lumea dupa mine, cu Ash in frunte. I-am dus la un bar mic si dragut "Travelers Bar" unde o americanca si-a marturisit dragostea ei pentru mine si faptul ca platise 40.000 de dolari pt operatie estetica. Stereotipurile exista pt un motiv. In seara aia am ajuns pe plaja, cu niste beri si o chitara, nu din cauza ca ne trezisem mondeni ci pt ca nimeni nu ne lasa sa intram in cluburi (selectie riguroasa). Cum Ash si majoritatea persoanelor interesante plecasera de la hostel,
se anunta o perioada friguroasa si plictisitoare.
Si tocmai in seara respectiva, the blackout.
S-a dus curentul si dupa panica initiala din cauza ca nu se mai putea accesa Facebook,
am aprins niste lumanari, am pus niste muzica la un casetofon vechi si scos o sticla de vin rosu ieftin. 8 persoane in tot hostel-ul. Initial muncitorii anuntasera ca vor rezolva problema in 4 ore. Le-a trebuit 20. Am adormit toti cu lumanarile in jur pe sunetul ploii si unei chitari acustice. Nu mai e nevoie sa zic ca frumusetea momentului a fost spulberata de faptul ca adormisem toti in pozitii ciudate, pe jos si cand ne-am trezit era un frig cu draci.
Dublu M (Misiunea Maria) Damien Marley - Welcome to JamRock
Venisera sa ne viziteze pentru cateva zile niste prieteni din Italia. Fiind si ei fumatori, am
cumparat ceva iarba pentru toata lumea. Doar ca in loc de 20 de euro, cat platisem, ne trezisem cam cu dublu si asta cu 2 seri inainte se trebuiasca sa ne intoarcem. Misiunea era clara. Cum nimeni nu vroia sa o arunce, am inceput sa facem un maraton care se extindea timp de 2 zile. In prima seara, dupa 5 tigari consecutive, nu pot sa descriu starea in care eram. Pot sa zic doar ca la un moment dat eram toti in picioare fara sa ne dam seama, de vreo jumatate de ora si fiecare repeta aceeasi miscare. Unii cautau ceva pe jos, altii bateau din palme, eu personal stiu ca imi frecam fata. Eram atat de wasted incat uitam sa clipesc. Nu imi amintesc nici cum am ajuns in camera. A doua zi acelasi lucru. Alte 5 tigari, partide de poker si trip masiv. Am salutat pe toata lumea cu mare tragere de inima. Daniela ne-a facut sa promitem ca ne intoarcem. Probabil ca o voi face. Imi e deja dor de tot.
Misiunea Maria pe beton italienesc
Bob marley & laureen hill - Turn your lights down low
Reusisem sa terminam ultima tigara tocmai inainte de a ne urca pe avion. Nici o problema.
Asta pana la aeroport in Italia cand au sarit cainii anti-drog pe noi. Politia ne-a oprit, perchezitionat si intr-un final dat drumul.
Consideratii
Mychael danna and rob simonsen - a story of boy meets girl
Am vazut 500 days of Summer, un film foarte frumos. Nu sunt un drogat. Ce s-a intamplat in Spania a fost un episod izolat. Nu as repeta experienta nici sub aceleasi circumstante. Nu am fumat decat iarba. Australienii obisnuiesc sa le numeasca pe tipe prawns = shrimps = creveti.
Am vazut si ceva chestii turistice.
D: don´t leaaaaaveeeeee!!!!! doooon´t!!! It´s wrong. Don´t do it. aaaaaaaggggghhhhhhhhhh. who is gona make pasta every single day? i was getting used to my ass growing more and more each day...
Gabriel: you actually made a promise that you would cook some potatoes and omlette, you never did. "never trust spanish girls"
D: hahahah never!
Gabriel: toma castana
D: toma melona, i was about to cook it the day you left
Gabriel: yeah right 5 min after we left you all got naked and had a huge party, we just missed it
D: hahahhahahha exactly how did u find out?
Gabriel: with google maps :))) I can see your huge ass from SPACE (kidding)
D: hahahahahahahahahahaahahahaa, we're laughing our HUGE ASSES OFF!!!!! can u see it from space?
O tigara doar pentru un simplu gust O tigara ca sa ma simt vulnerabil O tigara ca sa imi fac rau O tigara ca sa imi vad temerile facute fum O tigara de ciuda O tigara fumata in cinstea ei Una in cinstea mea O tigara ca sa uit O tigara ca sa memorez orgasmul O tigara ca sa nu mai tremur O tigara uitata in scrumiera O tigara impartita cu ea O tigara fumata pana la filtru O tigara de nerabdare O tigara ca sa omor timpul Una ca sa ma simt matur O tigara si un sarut in cautarea inspiratiei O tigara inghesuita intre pauze Una in asteptarea unui apel O tigara pentru a cinsti un nou inceput.
Am ramas fara tigari. Sunt fara griji, fetele de la promotii mai au inca 4 pachete de tigari pentru mine.
De ce nu o mica intrunire patetico-revival? Ma lovesc violent peste bataturile trecutului. In loc de stele vad tzatze. Sani zburatori, sani doritori, sani vulgari si aparent erotici. Posesoarea lor este rugata sa-si mute influenta parcata necorespunzator in lobul drept al ganditorului meu. Nu sunt un mare fan al pizdei. Spus asa suna nasol. Nu sunt un fan activ al pizdei. Consider ca atentia disproportionata dedicata subiectului naste un libidou nesanatos dar usor de propagat. Toti vrem sa ne futem, sa fie clar asta. Dar cand sexualitatea depaseste limitele propriei intimitati devine haotica si dezgustatoare. Reuseste sa isi mentina esenta, placerea, obiectivul nostru programat genetic.
Cand sunt indragostit vorbesc mai incet, mai raspicat. Imi pierd capacitatea de a face o gluma buna si ma complac in a avea cat mai putini prieteni. Ma transform intr-un catelus docil, atent la cerintele stapanii. Devin previzibil si plictisitor. Imi apar simptomele unei femei care sufera de stres pre-menstrual. Se spune ca primul pas pe drumul spre insanatosire il reprezinta admiterea.
Am invatat ca daca surprinzi pe cineva pe strada cum isi tine bricheta aprinsa la nivelul stomacului e din cauza ca isi pregateste un cui. Am invatat ca tipele din Estonia reusesc sa fie niste curve formidabile, chiar daca nu sunt in stare sa exprime nici un sentiment uman. Am invatat ca sacrilegiul cel mai mare este sa te bucuri de un cappuccino cand e trecut de 12 ziua. Am invatat ca*controlorii de pe mijloacele de transport in comun prefera sa urce exclusiv pe durata calatoriei tale, indiferent de ora. Am invatat ca speranta provine de la cine te astepti mai putin, in momentul cel mai putin probabil. Am invatat ca desi sefii se falesc neincetat cu*calitatea vanzarii produsului, zaharelul e intotdeauna servit la subordonatii productivi. Am invatat ca ramen-ul e una dintre inventiile culinare japoneze cele mai accesibile unui student in plin proces falimentar. Am invatat ca printre ingredientele bauturii "Tamango" se numara o radacina africana, ketamina si pastile expirate, ceea ce ar explica efectul devastant. Am invatat ca iubirea inseamna rabdare. Si vise. Si incertitudine. Si disperare. Si renastere. Si tot.
