Viva la Vida

Ma trezesc in miez de noapte, ajung pana la baie atintindu-mi ochii in
chiuveta. Nu e prima oara cand durerea de inima devina insuportabila, ba
chiar a devenit un eveniment mult prea familiar in ultimul timp
E amuzant cum alcoolul, tigarile si nenumaratele nopti pierdute la barul
lui Romeo incep sa isi spuna cuvantul.
Asta e, distractia cere sacrificiu. In momentele asta insa cu greu imi
regasesc zambetul in reflexia din oglinda. Ochii imi sunt palizi si la fiecare bataie
de inima fiinta mea tremura speriata.
Scuip cu greata in chiuveta.
Ma proptesc de tocul usii de la dormitor cu ochii pe jumatate inchisi de oboseala
si durere. Stau acolo si o privesc.
Umbra mea ii acopera pe jumatate corpul dezvelit.
Linistea pe care mi-o transmite prezenta ei e dezarmanta.
E un sentiment nou pt mine.
Deschide ochii: "Nu ai somn?"
Zambesc printre dinti: "Se poate spune si asta."
Trage patura la o parte descoperind doi sani doritori: "Vino langa mine".
Ma asez langa ea, ma ia in brate si isi rezema pieptul de spatele meu,
strecurandu-si o mana si atingandu-mi pieptul.
Cu mana ei pe pieptul meu durerea dispare. Mai simt cateva batai si dupa
aia ma ia moleseala somnului pe ritmul respiratiei ei.
"Dormi linistit. Sunt aici"